E greu să definim munca unui psiholog pentru că lucrează într-un domeniu atât de vast, dar în esenţă mintea şi comportamentul constituie obiectul de studiu al psihologiei. Această disciplină se ocupă de întregul spectru al experienţei umane, de la dezvoltarea copilului şi până la procesele mentale ale senectuţii, de la relaţia de cuplu şi până la interacţiunile complexe de formare a unei comunităţi. În toate mediile construite de către om, în centrele de cercetare şi în cele de îngrijire deopotrivă, comportamentul uman este un factor esenţial, iar înţelegerea lui ţine de domeniul psihologiei.
Apelăm la psihologi în caz de dificultăţi mentale sau emoţionale, acesta este însă doar un aspect al meseriei lor; ei sunt cercetători şi observatori deopotrivă, studiind felul în care oamenii interacţionează între ei, cu animalele lor şi chiar cu tehnologia din jurul lor. Treaba lor e să dezvolte teorii privind comportamentul uman, iar apoi, dacă este posibil, să elaboreze soluţii privind îmbunătăţirea unor aspecte comportamentale. Desigur că nu toţi fac asta, dar în final rezultatele decelate din cercetările în psihologie se transformă în metode folosite de terapeuţi în cabinete, în relaţia cu pacienţii şi clienţii. Aşadar, ce face un psiholog? Păi, elaborează cercetări şi experimente, consiliază persoane şi organizaţii, pune un diagnostic şi tratează probleme emoţionale, derulează teste de inteligenţă sau de personalitate şi educă, în calitate de profesor, următoarea generaţie de psihologi. Am lăsat ceva pe dinafară? Cu siguranţă, dar dacă am enumera toate implicaţiile acestui domeniu, am ajunge la un document de grosimea manualului pentru o maşină de spălat. Să trecem mai bine la lucruri practice!
Cine apelează la psiholog?
Răspunsul e simplu: cine vrea. Probabil că mai există comunităţi în care a merge la psiholog este tot una cu a declara că ne simţim cam nebuni, dar asta se reduce de la un an la altul. Oamenii acceptă tot mai mult că la psiholog nu mergem doar când avem o problemă, ci şi ca prevenţie a unor probleme. Sportivi, oameni de afaceri şi lucrători în media merg la psiholog pentru a reduce stresul sau a creşte performanţa în domeniul lor de activitate; cuplurile îi contactează pentru a preîntâmpina situaţiile tensionate; se apelează la ei în educaţie, pentru elaborarea unui mediu propice dezvoltării emoţionale şi intelectuale; şi, în cele mai nefericite momente, psihologii sunt prezenţi să ne ajute să trecem peste o traumă.
Cum se desfăşoară o consultaţie la psiholog?
Câte probleme, atâtea consultaţii. Dacă vrem să vedem cum se desfăşoară una în cazul nostru, nu are rost să ne luăm după ce vedem în filme, ci să mergem noi înşine la o consultaţie la psiholog. Dacă e vorba de terapie de cuplu, psihologul va încerca să găsească problemele care se află realmente la rădăcina conflictului, în timp ce dacă mergem la psiholog pentru că nu ne descurcăm cu un sentiment de anxietate profundă, psihologul se va ocupa în primul rând de calmare şi de ancorarea în realitate. Elementul comun e faptul că în prima şedinţă psihologul va învăţa despre noi, ca indivizi. E posibil să ne întrebe despre copilărie, despre cum ne-am întâlnit partenerul de viaţă sau alte lucruri care pe moment pot părea lipsite de importanţă, dar care îl ajută pe psiholog să perceapă întreaga noastră poveste. Mulţi se lasă descurajaţi după prima şedinţă, văzând în ea o serie de întrebări şi niciun progres; răbdare, pentru că va fi mai bine!
Pe termen lung, psihoterapia este mai eficientă în rezolvarea problemelor mentale şi emoţionale decât multe din tratamentele medicale folosite în acelaşi scop, arată un studiu realizat de Asociaţia Americană a Psihologilor în 2012. Noi, cei de la Beesers, înţelegem cât de intimidant poate fi să soliciţi consiliere, mai ales dacă discuţia are loc într-un cabinet. Nu renunţa la beneficiile unei şedinţe de terapie la psiholog, de care poţi avea parte prin platforma noastră chiar la tine acasă.