Declanşarea bruscă, în mai puţin de 10 minute, a unui sentiment intens de frică, adesea asociat cu convingerea unei catastrofe iminente, o numim stare de panică. 3 persoane din 100 prezintă un atac de panică la un moment dat în timpul vieţii şi de obicei episodul trece de la sine, dar există şi forme ale sale care sunt recurente.
Cum apare starea de panică?
Primul atac apare de obicei în afara casei şi are loc la sfârşitul adolescenţei sau în perioada adultă. Frecvenţa acestei stări este variabilă, de la unul pe săptămână şi până la mai multe episoade în succesiune rapidă. La multe persoane, primul episod de panică este însoţit de anxietatea că acesta se va repeta, ceea ce duce la teama intensă de anumite situaţii şi locuri care ar putea declanşa panica. Agorafobia este foarte frecventă la pacienţii cu atacuri frecvente de panică şi duce la izolare fizică şi psihologică progresivă.
Cauze
Studiile au scos la iveală o componentă genetică a stărilor repetate de panică, asociate cu eliberarea de catecolamine (substanţe care accentuează nervozitatea, tremurul şi tahicardia). Stările de panică sunt de două ori mai frecvente la femei decât la bărbaţi; această condiţie poate apărea şi la copii, dar de multe ori va rămâne nediagnosticată până în adolescenţă.
Simptome
Cel care trece printr-un atac de panică va experimenta:
– Disconfort sau durere în piept;
– Ameţeli sau senzaţie de leşin;
– Teama de moarte iminentă;
– Frica de a pierde controlul;
– Senzaţia de sufocare;
– Sentimentul de separare, de irealitate;
– Greaţă şi stomac deranjat;
– Furnicături în membre;
– Palpitaţii şi dificultăţi de respiraţie;
– Transpiraţii, frisoane sau bufeuri;
– Tremur.
Atacurile de panică îngreunează viaţa personală şi îndeplinirea sarcinilor la serviciu, un efect amplificat de faptul că persoanele afectate îşi fac griji pentru urmările stărilor de panică prin care trec. Atacurile de panică nu pot fi prevăzute, iar în stadiul de început al acestei tulburări episoadele debutează abrupt, fără niciun semn care să le semnaleze apariţia.
Sfaturi pentru prevenţie
Iată ce se poate face pentru a reduce şi a rări atacurile de panică:
– Redu consumul de alcool;
– Mănâncă la ore regulate;
– Fă sport regulat;
– Nu tăia din programul de somn;
– Evită cofeina şi stimulentele.
Când să mergi la doctor?
În general, atacurile de panică nu durează mai mult de 30 de minute, încearcă să găseşti o poziţie confortabilă şi să respiri adânc. Dacă simţi dureri în piept şi nu ai mai avut până acum atacuri de panică, e mai bine să contactezi un cardiolog pentru o electrocardiogramă. Atacurile de panică netratate duc la tulburări de anxietate, depresie şi abuz de substanţe, aşadar dacă episoadele devin frecvente sau cresc în severitate, discută cu un terapeut despre variantele prin care ai putea ameliora simptomele pe care le experimentezi.
Tratament
Stările de panică nu vor dispărea niciodată complet, scopul tratamentului fiind acela de a ajuta persoana afectată să funcţioneze în viaţa de zi cu zi.În acest sens, rezultatele cele mai bune sunt obţinute printr-o combinaţie de psihoterapie şi tratament medicamentos.
Ai întrebări despre starea de panică? Specialiştii din platforma Beesers îţi pot răspunde rapid, prin chat medical sau apel video.
Ce primești în CHAT MEDICAL:
– Răspuns la simptome în regim de urgență;
– Recomandări medicale;
– Sfaturi de tratament;
– Ghidaj pentru investigații mai amănunțite;
– Analiză sumară a documentelor medicale.
Ce primești în APEL VIDEO:
– Consultație sumară cu medic de specialitate (15 minute);
– Recomandări medicale;
– Scrisori medicale;
– Sfaturi de tratament;
– Trimitere către alte investigații sau specialități medicale.