Lucruri de evitat în comunicarea cu un medic

Ai descărcat aplicaţia Beesers şi ai chemat un medic la domiciliu sau te pregătești de un consult prin apel video. Poate că te gândeşti să detensionezi un pic întâlnirea cu o vorbă de duh, poate că vrei să-i demonstrezi că eşti la curent cu problema de sănătate discutată. Cu toate intenţiile bune, medicii spun că unul din 6 pacienţi reuşeşte să eșueze în aceste încercări. Or, dacă un medic are să zicem 20 de pacienţi pe zi, motivele de supărare se adună. Iată ce să eviţi în comunicarea cu medicul:

1. Orice nu e adevărat

S-ar putea scrie articole întregi doar despre partea asta. „Toţi pacienţii mint”, spunea dr. House. Oamenii mint despre regimul lor alimentar (nu ştiu, parcă le e frică să nu fie puşi la colţ); dar de ce să minţi despre antiinflamatoarele folosite până acum? O fac pentru că probabil nu îşi dau seama că o minciună, o exagerare, o supraestimare sau subestimare a durerii le poate afecta tratamentul.

2. Ceva condescendent sau ostil faţă de medic

Medicul e o fiinţă supranaturală, care nu are voie să greşească? Da, de unde. Pacientul şi medicul sunt parteneri în procesul de vindecare. Şi ca în orice parteneriat, să fii sarcastic sau ostil nu va face ca procesul să avanseze.

3. Probleme de sănătate în afara programului unui medic

Te-ai întâlnit la restaurant cu medicul care săptămâna trecută te-a consultat la domiciliu? Aminteşte-ţi că, la fel ca tine, are şi el dreptul la timp liber. Consultaţiile sunt pentru a discuta problemele de sănătate.

4. Să te plângi de alţi medici

Dacă te plângi de un medic unui alt medic, în mintea lui se va aprinde beculeţul cu inscripţia „pacient problematic”. În cel mai bun caz se va întreba dacă vei comenta şi despre el la fel într-o zi; în cel mai rău caz va încerca să te evite.

5. Să ceri favoruri dubioase unui medic

Dacă tot a venit medicul la domiciliu, ce-ar fi să mai trateze neanunţat pe cineva, în același timp? Ce-ar fi să-ţi elibereze o adeverinţă pentru o condiţie medicală pe care nu o ai? Din păcate în România au încă succes termenii de „a face rost” şi „a te descurca”, dar medicii nu sunt deasupra legii, nu îi pune în situaţii neplăcute.

6. Tot ce începe cu „am citit pe internet că…”

Nu-i rău să mai citeşti despre eventualele probleme de sănătate. Totuşi autodiagnosticarea e un teren alunecos, care îţi va cauza anxietate, sau te va face să recurgi la automedicaţie pentru ceva ce nici nu ai. În plus, medicii au un protocol pe baza căruia stabilesc un diagnostic. Începând comunicarea cu „sunt sigur că e cancer”, de fapt le faci treaba mai grea.

7. Întrebări şi indicaţii

E normal să pui întrebări privind starea ta de sănătate; totuşi dacă prezinţi o listă de nelămuriri, urmate de chestionarea fiecărui pas în tratament… e cam ca atunci când cineva merge cu taxiul, îndrumând şoferul la fiecare cotitură.

8. Scuze, scuze

Dacă medicul te-a consultat şi s-a dovedit că nu ai nimic, nu trebuie să-ţi ceri scuze că i-ai răpit din timp. Când ai o durere în piept, mai bine să vezi ce e cu ea şi să iasă la iveală că nu e nimic serios, decât să rămâi neconsultat şi să faci un infarct.

9. Şi încă ceva

Ţii minte şmecheria favorită a detectivului Columbo? Faza aceea în care se prefăcea că pleacă, apoi arunca o întrebare bombă. Să fii deja la uşă când îi povesteşti medicului despre un simptom care să schimbe diagnosticul e un mod perfect de a-l enerva. Gândeşte-te la aspectul care te îngrijorează cel mai mult şi pe acela adresează-l mai întâi, pentru a fi sigur că va primi atenţia necesară.

Calitatea informaţiilor obţinute de medic în procesul diagnosticării e legată de felul în care se realizează comunicarea cu pacientul. Acest proces nu poate fi pe deplin controlat; pe de altă parte, evitând situaţiile pe care ţi le-am prezentat, vei şti că ai făcut tot posibilul pentru a transmite informaţiile corect, astfel încât să obţii un tratament corespunzător stării tale de sănătate.

Articol scris de Sorin Tata