[Supereroii Beesers]: Laura Davidescu, Medic specialist nutriție și siguranță alimentară – „Există mitul să nu mănânci după ora 18.00. De ce oare?”

Ca în orice meserie, în calendarul unui medic există perioade aglomerate şi altele mai libere. Acum, peste vară, nutriţioniştii se simt ca în vacanţă: nimeni nu vrea să slăbească în concediu! Dar revenim la ei, cu mustrări de conştiinţă pentru cinele copioase şi pentru ronţăielile interminabile din weekend. De altfel acesta este domeniul în care, dacă oamenii urmează recomandările, atunci au parte de minuni, promite Laura Davidescu, Medic specialist în igienă, nutriţie şi siguranţă alimentară.

Pentru multe maladii avem astăzi tablete şi proceduri punctuale. Nutriţia însă cere o abordare cu o perspectivă largă, pentru că se luptă cu ceva ce facem în fiecare zi a vieţii noastre. De când ne naştem şi până murim, mâncăm: ce ne place sau ce nu ne place, ce ne creează dependenţă şi ce ne constrâng obiceiurile culturale sau religioase. Toţi aceşti factori trebuie să-i ia în considerare medicul nutriţionist:

„Încerc să fiu cât mai empatică, mai ales că problemele de nutriţie nu le abordăm la fel de uşor ca alte maladii. Trebuie să te apropii de pacient, ca să poată să aibă rezultate: să pună nişte kilograme în plus, să dea jos nişte kilograme, sau să corecteze tulburări alimentare. Mi-am dat seama de-a lungul timpului cât de diferiţi sunt oamenii şi cât de diferite sunt nevoile pe care le au. Femeile, de exemplu, nu sunt preocupate doar de felul în care arată, ci pentru ele e mai important să mănânce bine, să fie fericite la nivel psihologic”, constată Laura Davidescu.

După cum ne-am aşteptat, cea mai des întâlnită problemă este cea a excesului ponderal. Cu toate acestea, chiar atunci când situaţia e evidentă, Laura Davidescu e de părere că e benefic pentru pacient să formuleze el însuşi problema:

 „Trebuie să-l aduci în situaţia în care să-l convingi că el doreşte să facă ceva în privinţa asta. Eu îi asigur pe pacienţi că nu vor suferi de foame, chiar dacă vor avea cantităţi reduse de alimente, iar asta îi încurajează. Uneori însă avem nevoie şi de o echipă multidisciplinară. Este frecventă situaţia în care pacienţii mei vin trimişi de colegi psihologi, dar şi invers: când eu văd că doar folosind instrumentele nutriţionistului nu e suficient şi îi trimit eu la consiliere psihologică”, ne spune Laura Davidescu.

Orice tratament porneşte de la un diagnostic bun, iar primul instrument, un fel de stetoscop al nutriţioniştilor, este jurnalul alimentar:

 „Foarte mulţi – indiferent de nivelul social sau intelectual – sunt convinşi că ei ştiu ce mănâncă; cu toate acestea, eu insist să facă acest exerciţiu al jurnalului alimentar măcar pentru o săptămână. Apoi, cu o muncă de furnică, adun calorii şi macronutrienţi. Am o pacientă care nici nu mănâncă prea mult caloric, dar când îmi trimite jurnalele, mă îngrozesc. Încearcă să mănânce sănătos: o sălăţică, un avocado, dar în rest, între mese, sunt 1 litru de limonadă cu zahăr şi 4-5 napolitane. Aproape jumătate din necesarul ei caloric este compus din zahăr”, declară Laura Davidescu.

Aţi văzut vreun birou, o comunitate, orice mediu de lucru în care să nu circule diete şi mituri privind alimentaţia? La nutriţionist oamenii ajung cu aceste mituri transformate în convingeri:

 „Există mitul să nu mănânci după ora 18.00. De ce oare? Că doar puţini se duc la culcare la ora 21.00. Apoi foarte multă lume are acum un program de birou, adică lucrează până la ora 18.00. Cum să ia oamenii aceia cina, când la ora aceea poate nici nu au stins computerul de la serviciu? Alţii nu mănâncă deloc fructe: parcă uită că există această categorie de alimente pe pământ, ori cred că sunt doar pentru fotografii sau pentru bolnavi. Apoi oamenii se tem că dacă nu fac mişcare multă, nu pot slăbi. Poţi slăbi fără prea multă mişcare, dar e adevărat că de la un punct încolo e nevoie de puţin efort fizic”, afirmă Laura Davidescu.

Pe platforma BEESERS, Laura Davidescu îşi întâmpină pacienţii prin chat medical şi apel video. Medicul nutriţionist ne-a împărtăşit experienţa ei în privinţa acestor metode de interacţiune la distanţă:

 „Prin chat medical îmi este un pic mai greu să cunosc pacientul; acolo intervin pentru situații de urgență, anxietăți, nelămuriri legate de dietă. Dar în momentul în care vorbim într-un apel video, e altceva: poţi să vezi dacă persoana respectivă e bucuroasă de o haină nouă, îţi va spune dacă a încăput în nişte jeanşi pe care îi ţinea demult în şifonier. Iar atunci te bucuri alături de pacienţi.”

Igiena a fost prima specialitate a Laurei Davidescu, care lucrează acum la un proiect în care să combine acest domeniu cu cel în care activează în momentul de faţă:

 „A fost o perioadă lungă în care nu am lucrat ca medic. În urmă cu câţiva ani am decis să-mi reiau dreptul de practică, iar dorinţa mea a fost atunci să mă respecializez în ceva ce-mi plăcuse foarte mult, aşa că am făcut un master în nutriţie şi siguranţă alimentară la Universitatea Carol Davila din Bucureşti. Visul meu este să îmbin prima mea specialitate, cea de igienă, cu ceea ce fac acum. Sunt implicată într-o campanie de alimentaţie sănătoasă pentru liceeni. Sper ca în vreo doi ani campania aceasta să se materializeze şi sub forma unei discipline opţionale, însoţită şi de un manual”, declară Laura Davidescu.

Articol scris de Iulia Pop