S-a specializat în chirurgia mâinii, dar crezul său este acela că medicul trebuie să încerce toate celelalte posibilităţi înainte de a ajunge la tratamentul chirurgical. Simplitatea contează foarte mult în actul medical, iar în ochii lui, tratamentele cele mai eficiente includ această calitate. Îl cunoaştem pe Cătălin Mitrulescu, care oferă consultaţii la distanţă în platforma noastră:
„Ce mă motivează?”, se lasă o clipă surprins de întrebare. „Mă motivează să fac lucrurile bine: ca medicina din România să fie la un moment dat la acelaşi nivel cu ceea ce am văzut în stagiile din străinătate”, declară Cătălin Mitrulescu.
A practicat chirurgia mâinii la Montpellier şi la Paris, stagii completate cu cursuri în Ungaria, Germania, Elveţia, Belgia şi Egipt. Este autor și coautor al unor valoroase cărţi și lucrări de specialitate. Se spune însă că, dacă reuşim să ne transmitem cu succes cunoştinţele, abia atunci putem afirma că le stăpânim cu adevărat, de aceea unul din rolurile în care Cătălin Mitrulescu se simte confortabil este cel de cadru universitar:
„Îmi place să-i fac pe studenţi să-şi pună întrebări; să gândească o situaţie de parcă ar avea pacientul în faţă, nu doar să memoreze datele din manual. În felul acesta informaţiile rămân şi după ce se încheie un stagiu; dar dacă nu interacţionezi, nu gândeşti puţin, după o lună sau două ele dispar”, ne-a spus Cătălin Mitrulescu.
Aducerea unor noi tehnici chirurgicale în România o consideră cel mai dificil aspect al profesiei sale, un aspect care merită totuşi cel mai serios angajament:
„Cea mai mare provocare e să introduci în România operaţii noi, dar care se practică deja în alte ţări. Asta se face mereu cu paşi mărunţi: durează până când colegii află că există soluţii pentru patologii în care, cel puţin în România, se credea că nu se poate face nimic”, consideră Cătălin Mitrulescu.
Am intuit despre relaţia dintre medic şi pacient că e afectată de o uşoară disfuncţie: faptul că pacientul revine la cabinet pentru o nemulţumire, dar nu şi pentru o apreciere.
„Mai sunt pacienţi de la care primim apreciere, mie unii îmi scriu chiar de sărbători. Dar în general într-adevăr aşa este, omul revine dacă ceva nu merge bine”, confirmă, cu o oarecare tristeţe, Cătălin Mitrulescu.
Despre sistemul românesc de sănătate s-au spus multe până acum, îndeosebi că e birocratizat şi subfinanţat. La toate acestea, Cătălin Mitrulescu adaugă o trăsătură: acela că nu e suficient de specializat.
„Supraspecializările ar îmbunătăţi sistemul românesc de sănătate. Adică fiecare medic să facă o porţiune mai mică a unei specializări, dar pe care să fie foarte bun. Bineînţeles că asta ar însemna să trimită pacienţii la un alt coleg dacă se simte depăşit, deşi înţeleg că asta ar implica atât aspecte financiare, cât şi de ego”, afirmă Cătălin Mitrulescu.
Ştim astăzi mai multe despre corpul uman ca oricând în trecut, totuşi asta nu înseamnă că în extraordinara sa complexitate nu se mai ascund secrete. Aşa cum vede lucrurile Cătălin Mitrulescu, rolul medicului este inseparabil de acela de cercetător, care, din esenţa adevărurilor aduse la suprafaţă, să distileze proceduri de vindecare cât mai simple şi cât mai eficiente.