Cum prevenim și cum tratăm bolile ficatului?

Ştiai că într-un timp se credea că sufletul sălăşluieşte în ficat? Asta, pentru că oamenii nu-şi puteau imagina ce funcţie poate să aibă. A durat ceva până ne-am dat seama că ficatul ajută organismul să digere alimentele, să stocheze energie şi să elimine toxinele.

Există mai multe tipuri de boli hepatice:

• boli cauzate de viruşi, cum ar fi hepatita A, B şi C.
• boli cauzate de droguri, toxine sau de consumul excesiv de alcool, cum ar fi boala ficatului gras şi ciroza.
• boli ereditare, cum ar fi hemocromatoza şi boala Wilson.
• cancerul de ficat.

Simptome generice

Simptomele bolilor hepatice pot varia, dar adesea includ umflarea abdomenului şi a picioarelor, vânătăi uşoare, modificări în culoarea scaunului sau a urinei, îngălbenirea pielii şi a ochilor. Există boli hepatice care nu au simptome, în care deteriorarea ficatului e detectată doar prin teste imagistice şi analize de laborator.

Hepatita A

Este o infecţie virală de scurtă durată, de care oamenii se vindecă în câteva săptămâni. Se numeşte în popor „boala mâinilor murdare”, pentru că se răspândeşte prin contact cu fecalele unei persoane care nu s-a spălat pe mâini după ce a mers la baie. Hepatita A se poate răspândi şi prin apa contaminată, fiind un risc major după inundaţii, ori în zone calamitate în care nu se poate asigura purificarea apei.

Simptomele sunt mai severe la adulţi decât la copii; acestea debutează la 2-6 săptămâni după infecţie şi includ schimbarea culorii urinei şi a scaunului, diaree, oboseală, febră, dureri articulare, pierderea poftei de mâncare, durere abdominală, icter, greaţă şi vărsături. Simptomele persistă de obicei mai puţin de 2 luni, deşi unii oameni pot fi bolnavi până la 6 luni. În cazuri grave, hepatita A poate duce la insuficienţă hepatică. Acest lucru este mai frecvent la persoanele de peste 50 de ani şi la cei care mai au şi alte boli hepatice.

Nu există un tratament specific pentru hepatita A. Cel mai bun mod de a te recupera este să te odihneşti, să bei multe lichide şi să consumi alimente sănătoase. Cea mai bună metodă de prevenţie este vaccinarea împotriva hepatitei A şi o bună igienă, cu frecvente opriri pentru a te spăla pe mâini.

Hepatita B

Este o infecţie virală, care poate fi acută (pe termen scurt) sau cronică (pe termen lung). În general persoanele cu o infecţie acută se vor vindeca de la sine, în timp ce formele cronice vor avea nevoie de tratament medical. Se răspândeşte prin contactul cu fluide corporale, cum ar fi sângele sau materialul seminal al unei persoane infectate. Riscul de contaminare este mai mare pentru bebeluşii ai căror mame sunt infectate, pentru persoanele dependente de droguri care împart acele şi seringile, pentru lucrătorii din domeniul sănătăţii, dar şi pentru partenerii sexuali ai persoanelor infectate cu hepatita B.

Adesea, hepatita B nu prezintă simptome, deşi adulţii sau copiii mai mari de 5 ani au mai multe şanse să le manifeste. Unele persoane cu hepatită B acută dezvoltă simptome la 2-5 luni după infecţie; acestea pot include: diaree, oboseală, febră, schimbarea culorii scaunului, dureri articulare, pierderea poftei de mâncare, icter, greaţă şi vărsături, durere abdominală. În formele cronice, e posibil ca simptomele să nu apară deloc până când intervin complicaţiile, ceea ce se poate întâmpla chiar şi la zeci de ani după infectare.Acesta este motivul pentru care, dacă eşti expus unui risc ridicat, screeningul pentru hepatita B este important chiar şi atunci când nu ai simptome.

În cazuri rare, hepatita B acută poate provoca insuficienţă hepatică. Forma cronică se poate dezvolta într-o boală care provoacă probleme grave de sănătate, cum ar fi ciroza sau cancerul hepatic. Cel mai bun mod de a preveni hepatita B este vaccinarea. Nu împărţi niciodată acele sau alte dispozitive de injectat medicamente, poartă mănuşi dacă intri în contact cu răni deschise, asigură-te că, atunci când îţi faci un tatuaj sau pierce, tehnicianul foloseşte instrumente sterilizate. Nu împărţi obiecte de igienă personală, cum ar fi periuţa de dinţi, unghiera sau aparatul de ras şi anunţă imediat medicul dacă suspectezi că ai intrat în contact cu virusul.

Hepatita C

Este o infecţie virală care poate varia de la o boală uşoară, până la una de care nu scapi toată viaţa. În forma acută, simptomele pot dura până la 6 luni. Uneori corpul este capabil să lupte pe cont propriu cu infecţia, dar în cele mai multe cazuri nu asta se întâmplă: hepatita acută se transformă într-una cronică, pentru care e nevoie de tratament medical. Dacă e lăsată netratată, hepatita C poate provoca probleme grave de sănătate, cum ar fi leziuni hepatice, ciroză sau cancer la ficat.

Se transmite prin contactul cu sângele unei persoane care are virusul: prin împărţirea de ace şi seringi, tatuarea sau perforarea cu instrumente care nu au fost sterilizate, împărţirea articolelor de îngrijire personale (periuţă de dinţi, aparat de ras, unghieră), prin contact direct cu răni deschise, sex neprotejat sau de la mamă la copil. Majoritatea persoanelor cu hepatită C nu prezintă simptome. Unii manifestă simptome la 1-3 luni după infecţie, care pot include: schimbarea culorii urinei şi a scaunului, oboseală, febră, dureri articulare, pierderea poftei de mâncare, durere abdominală, icter, greaţă şi vărsături.

Dacă ai hepatită C cronică, e posibil să nu ai simptome până când apar complicaţiile, ceea ce se poate întâmpla chiar şi la zeci de ani după infectare. De asta, dacă ai fost expus unor factori de risc, testarea de screening este importantă chiar dacă nu prezinţi simptome.Fără tratament, hepatita C poate duce la ciroză, insuficienţă hepatică şi cancer hepatic. Hepatita C este tratată cu medicamente antivirale, care pot vindeca boala în majoritatea cazurilor.

Ficatul gras

Este o afecţiune în care capacitatea ficatului de a descompune grăsimile este deteriorată, rezultatul fiind acumularea acestora. Cauza care provoacă deteriorarea produce şi principala diferenţiere a bolii, care poate fi alcoolică sau nonalcoolică. Boala ficatului gras este mai frecventă la persoanele care au diabet sau prediabet, sunt de vârstă mijlocie sau mai în vârstă, au niveluri ridicate de colesterol şi trigliceride, au hipertensiune arterială, iau anumite medicamente cum ar fi corticosteroizii şi unele medicamente împotriva cancerului, au anumite tulburări metabolice, au fost expuse la toxine sau la infecţii cum ar fi hepatita C.

Boala ficatului gras afectează cam 25% din populaţia lumii, iar rata obezităţii, a diabetului de tip 2 şi a problemelor cu colesterol nu au făcut decât să crească acest procent. Boala hepatică grasă alcoolică apare la persoanele care beau mult, pentru o perioadă lungă de timp.

Această afecţiune aproape că nu are simptome, deşi s-ar putea să simţi un disconfort în partea din dreapta sus a abdomenului şi să te simţi obosit. Pierderea în greutate poate reduce grăsimea şi inflamaţia din ficat, dar medicamente care să trateze efectiv această condiţie nu există. Se studiază în prezent dacă ar putea ajuta un tratament cu vitamina E, ori unul folosit iniţial pentru diabet, dar sunt necesare mai multe cercetări în acest sens. În cazul bolii hepatice grase alcoolice, măsura cea mai importantă este, desigur, reducerea consumului de alcool.

Există tot felul de medicamente care reduc pofta de alcool: pe internet vei găsi o selecţie largă de suplimente create în acest scop; totuşi nu ar trebui să recurgi la ele fără să discuţi cu un medic, pentru că dacă un lucru e natural, nu înseamnă că e şi sănătos pentru tine.

Ciroza

Este ultima fază a bolii hepatice cronice, care se manifestă prin cicatrizarea şi reducerea funcţiei ficatului. Cauzele comune ale bolii hepatice cronice sunt: infecţiile cu hepatita B sau C, alcoolismul şi acumularea de grăsimi în ficat, iar printre factorii de risc regăsim excesul de greutate, hipertensiunea arterială, diabetul sau prediabetul, colesterolul ridicat. Sunt şi câteva cauze mai puţin comune, cum ar fi hepatita autoimună, în care celulele hepatice normale sunt confundate cu invadatorii şi sunt atacate de sistemul imunitar. Simptomele pot apărea lent şi sunt descoperite adesea întâmplător, atunci când se face o radiografie.

Simptomele iniţiale includ: oboseala, durerile abdominale, lipsa poftei de mâncare, greaţa şi vărsăturile. Pe măsură ce funcţia hepatică se înrăutăţeşte, apar şi alte simptome, cum ar fi: acumularea de lichid în picioare sau în abdomen, icter, roşeaţă în palme,  vânătăi şi sângerări anormale, scaune de culoarea argilei, confuzie sau probleme de concentrare. În cele mai multe cazuri, ficatul nu poate reveni la normal odată ce afectarea este severă..

Sfaturi pentru a-ţi proteja ficatul

• Încearcă să te ţii de o dietă sănătoasă, săracă în sare, zahăr şi grăsimi;
• Nu bea alcool;
• Vaccinează-te împotriva hepatitei A, B şi C;
• Discută cu medicul despre cum îţi afectează ficatul medicamentele pe care le iei; inclusiv despre cele naturiste, pentru că ce e natural nu e sigur că e şi sănătos pentru tine.
• Ocupă-te de problemele metabolice de bază, cum ar fi hipertensiunea arterială, diabetul şi colesterolul ridicat.

Suntem aici pentru tine:

• medicii și asistenții medicali din aplicația BEESERS vin acasă la tine când ai nevoie pentru consult, tratamente, monitorizare. Îi poți chema oricând ai nevoie, folosind secțiunea Vizită acasă din aplicație.
• orice nelămuriri ai avea, poți cere sfat medical de urgență prin chat, folosind secțiunea Sfat medical prin chat din aplicație
• nu găsești în aplicație un medic care este disponibil pentru consult la domiciliu? Poți intra oricând într-un consult prin apel video, în secțiunea Consult prin apel video din aplicație.

📲 Ai nevoie de suport? Sună-ne la telefon 0752 546 249, de luni până vineri, în intervalul 10-19.

Articol scris de Iulia Pop