Ce trebuie să știi despre infecțiile fungice sau micoze

Infecţiile fungice, numite şi micoze, sunt invazia ţesuturilor de către una sau mai multe specii de ciuperci. Aceste infecţii pot fi localizate superficial, precum cele la mâini sau la picioare; dar pot afecta şi ţesuturile mai profunde, provocând infecţii pulmonare grave, infecţii ale sângelui sau boli sistemice.

Ciupercile sunt una dintre cele patru grupuri principale de microorganisme: bacterii, virusuri, paraziţi şi ciuperci. În natură pot fi sub două forme: ca drojdii unicelulare sau ca mucegaiuri filamentoase ramificate. Există mai mult de 1,5 milioane de specii de ciuperci în mediu, dar doar 300 sunt asociate cu bolile umane. Dintre acestea, doar 20-25 de specii provoacă infecţii. Majoritatea infecţiilor fungice sunt cauzate de expunerea la o sursă care conţine ciuperci, cum ar fi sporii de pe suprafeţe, aer, sol sau excremente de păsări.

Deşi oricine se poate îmbolnăvi de o infecţie fungică, unele grupuri de populaţie prezintă un risc crescut de a dezvolta acest tip de infecţie. Aceste grupuri includ primitorii de transplant, persoanele cu infecţie HIV/SIDA, cei supuşi chimioterapiei sau imunosupresiei şi cei cu o patologie subiacentă, cum ar fi diabetul sau boala pulmonară.

Infecţiile fungice pot apărea pe suprafaţa pielii sau în pliuri, precum şi în alte zone care rămân calde şi umede de la acoperirea cu îmbrăcăminte sau încălţăminte. Aceste infecţii pot fi limitate la o zonă mică, cum ar fi între degetele de la picioare, dar se pot răspândi şi în întreaga piele şi/sau pătrunde în ţesuturile mai adânci. Infecţiile fungice ale unghiilor sunt foarte frecvente, la fel ca şi infecţiile care afectează mucoasele, cum ar fi gura sau organele genitale.

Sinusurile sunt predispuse la aceste infecţii la anumite populaţii. Dacă ciuperca pătrunde printr-o ruptură a pielii, infecţia s-ar putea răspândi în straturile mai profunde (ţesut subcutanat), muşchi, ţesut conjunctiv şi chiar os. Infecţiile care încep sau se răspândesc în plămâni pot trece în sânge şi se pot răspândi în tot corpul.

Unele dintre infecţiile fungice superficiale se pot rezolva de la sine, dar cele mai multe dintre infecţiile mai grave necesită asistenţă medicală şi tratament îndelungat. Cele care se dezvoltă în interiorul corpului sunt de obicei cele mai grave şi, dacă nu sunt tratate, pot provoca daune permanente şi în unele cazuri chiar pot fi fatale. Din fericire, puţine infecţii fungice pot fi transmise cu uşurinţă de la o persoană la alta, aşa că de obicei afectează doar persoana infectată.

Infecţiile fungice pot fi clasificate în funcţie de partea corpului care este afectată; prin gradul de pătrundere în ea; în funcţie de faptul că afectează pielea, ţesutul subcutanat, muşchiul, ţesutul conjunctiv sau osul; de organismul care provoacă infecţia sau de forma sau formele pe care le adoptă ciuperca. Unele organisme pot provoca atât infecţii superficiale, cât şi infecţii sistemice.

Infecţiile fungice superficiale (piele, unghii, păr şi mucoase)

Infecţiile fungice superficiale pot fi cauzate atât de drojdii, cât şi de mucegaiuri. În condiţii normale, pe piele există un amestec de microorganisme, care nu provoacă nicio patologie şi nici nu reprezintă un stimul pentru sistemul imunitar. Dar dacă există o leziune pe piele sau o tulburare în sistemul imunitar, atunci oricare dintre microorganismele prezente poate fi responsabil pentru o infecţie la o rană sau la nivelul pielii în sine. Dacă echilibrul pe care diferitele microorganisme îl menţin între ele este perturbat, cum ar fi scăderea numărului de bacterii prezente (uneori ca urmare a administrării de antibiotice cu spectru larg), individul poate suferi o infectie fungică asociata cu acest dezechilibru.

Infecţii cu drojdie

Candidoza este o infecţie cu drojdie foarte frecventă, în principal datorită proliferării Candida albicans şi a altor specii de Candida care fac parte din flora normală. În gură, candidoza provoacă roşeaţă şi apariţia unor pete albicioase numite „afte”. La bebeluşi, infecţiile cu Candida pot duce la erupţii cutanate de scutec. La femei, acestea pot provoca mâncărimi genitale şi secreţii vaginale. Şi bărbaţii pot face aceste infecţii, dar este mai rar. Candidoza este, de asemenea, responsabilă de multe alte infecţii (inclusiv la unghii) şi poate deveni sistemică, în special la persoanele imunocompromise.

Infecţii fungice (dermatofitoză)

Piciorul atletului şi infecţiile fungice ale unghiilor sunt infecţii comune care pot fi transmise de la o persoană la alta. Acestea pot cauza roşeaţă, vezicule, descuamare a pielii, mâncărime, deformare şi fragilitate a unghiilor afectate şi păr fragil. Aceste tipuri de infecţii sunt cauzate de dermatofite, un grup de ciuperci care include speciile Trichophyton, Microsporum şi Epidermophyton. Dermatofitele se hrănesc cu cheratina şi rar pătrund sub piele.

Piciorul atletului (tinea pedis) este situat între degetele de la picioare şi uneori acoperă partea inferioară a piciorului.
Tinea cruris se poate răspândi de la zona inghinală la interiorul coapsei.
Pecinginea scalpului şi părului (tinea capitis) afectează firul de păr, în principal la copii.
Infecţia degetelor sau a unghiilor (tinea unguium) afectează de obicei unghiile de la picioare, dar poate afecta şi unghiile de la mâini.
Pecinginea corpului (tinea corporis) poate fi localizată oriunde în corp.
Pecinginea feţei (tinea barbae) apare în zona bărbii.

Alte infecții fungice

Tinea versicolor este asociată cu pete sau leziuni multicolore pe piele şi nu este cauzată de un dermatofit, ci mai degrabă de o drojdie, Malassezia furfur. Este o boală frecventă la adulţii tineri.
Sporotricoza este o boală cauzată de ciuperca Sporothrix schenckii, care nu este un dermatofit. Este o infecţie a pielii şi a ţesutului subcutanat răspândită de plante spinoase, frunze de pin şi muşchi.
Unele ciuperci asociate cu infecţii sistemice, cum ar fi Coccidioides immitis şi Blastomyces dermatitidis, pot provoca, de asemenea, erupţii cutanate sau leziuni ale pielii.

Infecţii fungice ale ţesuturilor profunde, sânge, plămâni şi infecţii sistemice

Infecţiile ţesuturilor interne şi ale plămânilor pot fi cauzate de o mare varietate de ciuperci, care se pot răspândi în restul corpului (sistemice). Unele dintre ele sunt în orice regiune, în timp ce altele sunt doar în anumite regiuni. Oamenii se infectează adesea prin intrarea în contact cu mediul în care cresc ciupercile, cum ar fi solul infectat.

Infecţiile pulmonare încep de obicei cu inhalarea sporilor fungici. În infecţiile pulmonare şi infecţiile fungice care se răspândesc sub suprafaţa pielii, ciuperca invadatoare are capacitatea de a se răspândi de la punctul de origine al infecţiei în sânge (septicemie) şi/sau în întregul corp. La persoanele cu un sistem imunitar normal, infecţiile cu drojdie ale plămânilor pot provoca simptome uşoare asemănătoare gripei, cum ar fi tuse, febră, dureri musculare, dureri de cap şi erupţii cutanate. In acest caz, infecția rămâne localizată în plămani și nu se răspândește (formează granuloame încapsulate). Cu toate acestea, indivizii cu aceste infecţii localizate pot, la un moment dat în viaţa lor, să prezinte o stare de imunosupresie, iar infecţia fungică cronică tăcută poate deveni o infecţie acută activă.

Unele infecţii fungice pot dura luni sau ani pentru a provoca simptome, agravându-se încet şi progresiv şi răspândindu-se în tot corpul, provocând transpiraţii nocturne, dureri în piept, scădere în greutate şi ganglioni limfatici măriţi. Alte infecţii pot progresa rapid, provocând pneumonie şi/sau septicemie.

Infecţiile pulmonare fungice sunt, în general, mai probabil să fie severe la persoanele cu boală pulmonară preexistentă şi/sau un sistem imunitar slăbit, cum ar fi persoanele cu infecţie HIV/SIDA, cancer, pacienţii cu transplant de organe sau celule stem, pacienţii internaţi şi cei care iau medicamente care modifică sistemul imunitar. Atât infecţiile fungice cronice, cât şi cele acute pot provoca leziuni permanente ale plămânilor, oaselor sau organelor afectate, care pot fi fatale.

Unele infecţii pulmonare fungice comune pot deveni sistemice:

Aspergiloza: cauzată de Aspergillus fumigatus sau de alte specii de Aspergillus. Aceste ciuperci se găsesc frecvent în sol, pe plante şi în praful casnic. Ele pot provoca infecţii ale sinusurilor şi plămânilor şi, în unele cazuri, se pot răspândi la creier şi oase.
Blastomicoza: produsa de Blastomyces dermatitidis, care se găseşte în solurile umede bogate în materie organică. Deşi majoritatea oamenilor care inspiră sporii nu se vor îmbolnăvi, unii pot dezvolta simptome asemănătoare gripei. Infecţia poate fi gravă la persoanele cu un sistem imunitar compromis, mai ales atunci când se răspândeşte de la plămâni la alte organe.
Coccidioidomicoza: cauzată în principal de Coccidioides immitis, care se găseşte de obicei în solurile aride. Termenul „febră a văii” se referă de obicei la infecţia pulmonară, dar infecţia se poate răspândi în alte părţi ale corpului în cazuri severe (coccidioidomicoză diseminată).
Criptococoza: Cauzata de Cryptococcus neoformans sau mai rar de alte specii de Cryptococcus, se gaseste in sol si este asociata cu excrementele de pasari. Deşi orice persoană poate suferi de această infecţie, există o prevalenţă ridicată în rândul persoanelor infectate cu HIV/SIDA. O infecţie emergentă cauzată de Cryptococcus gatti a fost identificată în nord-vestul Pacificului şi este considerată a reprezenta o ameninţare pentru oamenii care trăiesc în acea zonă. Criptococoza afectează de obicei plămânii şi sistemul nervos central, dar poate afecta şi alte părţi ale corpului. Infecţia creierului se numeşte meningită criptococică.
Histoplasmoza: se datorează infecţiei cu Histoplasma capsulatum, care se găseşte în solurile care conţin cantităţi mari de excremente de păsări şi lilieci. Persoanele care se îmbolnăvesc din inhalarea sporilor de Histoplasma pot avea febră, tuse şi oboseală. Infecţia este mai gravă la acele persoane care au un sistem imunitar slăbit, mai ales dacă se răspândeşte de la plămâni la alte organe.
Candidoza: Cauzată de speciile de Candida, care la om fac parte din flora normală şi se găsesc în întreaga lume. Infecţiile afectează mucoasele umede ale corpului, dar pot afecta alte părţi ale corpului. Candidoza sistemică sau invazivă poate afecta sângele, inima, creierul, ochii, oasele şi alte părţi ale corpului. Infecţia cu Candida în fluxul sanguin este cea mai comună formă de candidoză invazivă şi se numeşte candidomie.
Pneumonia cu Pneumocystis: Cauza este Pneumocystis jiroveci (cunoscută anterior ca Pneumocystis carinii), care este răspândită în întreaga lume. Afectează în primul rând persoanele cu imunitate scăzută, de exemplu, cei infectaţi cu HIV/SIDA, primitorii de transplant de organe şi cei care urmează un tratament pentru cancer. Pacienţii cu HIV/SIDA sunt mai puţin susceptibili de a dobândi această infecţie astăzi, dar rămâne o problemă majoră de sănătate.

Teste pentru infecţii superficiale

Multe infecţii fungice ale pielii sunt diagnosticate prin evaluarea clinică şi prin experienţa proprie a medicului. Pe lângă simptomele generale, multe infecţii ale pielii au semne caracteristice, precum apariţia infecţiei la unghii şi în alte locuri tipice ale corpului, cum ar fi piciorul de atlet între degetele de la picioare. Cu toate acestea, prin evaluarea clinică, ciuperca care provoacă infecţia nu poate fi cunoscută. Din acest motiv, testele de laborator pot fi utile pentru a detecta şi confirma o infecţie fungică şi pot ajuta la alegerea tratamentului.

În infecţiile fungice pulmonare şi sistemice, simptomele sunt în general foarte nespecifice şi pot fi confundate cu cele cauzate de alte microorganisme sau de alte boli. Testele de laborator sunt utilizate în principal pentru a diagnostica infecţiile fungice grave, pentru a identifica microorganismul responsabil şi pentru a determina susceptibilitatea acestuia la antimicrobieni specifici. Uneori, aceste teste sunt folosite şi pentru a detecta şi identifica bacteriile care pot provoca co-infecţia. Proba colectată depinde de localizarea infecţiei şi poate include una sau mai multe dintre următoarele probe: sânge, spută, urină, lichid cefalorahidian (LCR) şi/sau ţesut pentru biopsie.

Tratament

Unele infecţii fungice sunt cauzate de flora normală şi de ciuperci prezente în mediu; prin urmare, nu toate infecţiile fungice pot fi prevenite, iar unele dintre ele pot chiar să apară din nou după tratament. Deşi multe infecţii fungice superficiale se rezolvă numai cu tratament antifungic topic, unele cazuri pot necesita tratament antifungic oral.

Persoanele cu infecţii fungice pulmonare sau sistemice severe au nevoie de tratamente pe cale orală şi chiar, în unele cazuri, pe cale intravenoasă. Alegerea antifungicului trebuie făcută de medic, pe baza experienţei sale, a rezultatelor culturii şi a antibiogramei sau a testelor de susceptibilitate, dacă sunt efectuate.

Durata tratamentului variază în funcţie de tipul, localizarea şi persistenţa infecţiei. Infecţiile vaginale cu drojdie, de exemplu, au nevoie de doar câteva zile de tratament pentru a se rezolva, în timp ce infecţiile fungice ale pielii pot dura câteva luni. Infecţiile sistemice necesită tratament sistematic timp de câţiva ani pentru a fi rezolvate definitiv şi, în unele cazuri, cum ar fi persoanele imunodeprimate, tratamentul poate fi necesar pentru toată viaţa. În unele ocazii, poate fi necesară o intervenţie chirurgicală pentru a îndepărta anumite mase fungice.

Suntem aici pentru tine:

poți intra în legătură cu un medic dermatolog pentru un consult la distanță folosind secțiunea Consult prin apel video
asistenții medicali din aplicația BEESERS vin acasă la tine când ai nevoie pentru prelevarea probelor de țesut și transmiterea acestora către laborator, precum și pentru tratamente. Îi poți chema oricând ai nevoie, folosind secțiunea Vizită acasă din aplicație.
orice nelămuriri ai avea, poți cere sfat medical de urgență prin chat, folosind secțiunea Sfat medical prin chat din aplicație
nu găsești în aplicație un serviciul dorit sau un specialist disponibil pentru a veni la tine sau la cineva drag? Sună-ne la telefon 0752 546 249, de luni până vineri, în intervalul 10-19.