Starea de confuzie - tipologii, cauze, tratament

Uneori apare rapid şi este trecătoare, alteori se instalează lent şi este incurabilă. Specificul ei este că abia cei din jur o recunosc, observând dezorientarea şi dificultatea cuiva de a se concentra. Vorbim astăzi despre starea de confuzie.

Simptome

Confuzia poate varia de la uşoară la severă. Simptomele confuziei pot include:

gânduri amestecate sau dezorganizate;
comportament ciudat sau agresiv;
dificultăţi în rezolvarea problemelor sau în îndeplinirea sarcinilor care înainte erau uşoare până la acel moment;
dificultăţi în a detecta unde te afli sau nerecunoaşterea celor apropiaţi;
delir;
halucinaţii;
suspiciuni nefondate că alţii te persecută sau vor să te rănească (paranoia).

Cauze

Sunt multe situaţii care cauzează o alterare a stării mentale manifestată prin confuzie, printre care amintim:

intoxicaţia cu droguri sau alcool;
scăderea sau blocarea fluxului de sânge către creier. Acest lucru se poate întâmplă în timpul unui atac ischemic tranzitoriu (AIT) sau al unui accident vascular cerebral (AVC);
o tulburare convulsivă (epilepsie);
tumoră pe creier;
traumă sau răni la cap (comoţie). Leziunile grave ale capului pot provoca leziuni ale creierului.
febră;
dezechilibru electrolitic (cum ar fi niveluri scăzute de sodiu şi potasiu în sânge);
boală la o persoană în vârstă, cum ar fi pierderea funcţiei creierului (demenţa);
boală la o persoană cu neuropatie existentă, cum ar fi un accident vascular cerebral;
infecții;
lipsa de somn (privarea de somn);
hipoglicemie;
nivelul scăzut de oxigen (de exemplu, din afecţiuni pulmonare cronice);
carențe nutriţionale, în special deficienţă de niacină, tiamină sau vitamina B12;
factori de mediu, cum ar fi deshidratarea, expunerea la temperaturi scăzute (hipotermia) şi insolaţia;
șoc care este cauzat de o infecţie care s-a răspândit în sânge şi ţesuturi (septicemie);
probleme cardiace, cum ar fi un atac de cord, un ritm cardiac neregulat (aritmie) sau insuficienţă cardiacă;
probleme cu tiroida, cum ar fi hipertiroidismul;
probleme de metabolism din cauza insuficienţei hepatice sau renale;
probleme de sănătate mintală, cum ar fi depresia sau schizofrenia.
medicamente:
- - medicamente de chimioterapie
  - analgezice
  - medicamente anti-greaţă sau alergii
  - steroizi
  - medicamente pentru somn

Alte probleme care pot duce la confuzie sau scăderea vigilenţei

scăderea auzului sau vederii;
malnutriţie şi deficienţe de vitamine;
insomnia sau apneea.

Cum ajuți o persoană confuză?

Prezintă-te mereu, indiferent cât de bine te-a cunoscut persoana vreodată.
Aminteşte-i frecvent locaţia unde se află.
Pune un ceas şi un calendar lângă persoana respectivă.
Vorbeşte cu ea despre evenimente actuale şi planuri pentru ziua respectivă.
Încearcă să menţii mediul calm, liniştit.

Sună la urgenţă în cazul în care confuzia a apărut la o persoană cu diabet, s-a produs în urma unui accident soldat cu răni la cap sau stare de inconștiență. Apelează la serviciul de urgență și dacă starea de confuzie este este însoţită simptome precum:

piele rece sau umedă;
amețeli
senzaţie de leşin;
puls rapid;
febră;
durere de cap;
respiraţie lentă sau rapidă;
tremurături incontrolabile.

Cum poate fi tratată confuzia mentală?

Găsirea cauzelor care stau la baza confuziei este cea mai eficientă soluţie. Medicul psihiatru poate recomanda ca persoana cu confuzie să nu mai ia anumite medicamente sau să le înlocuiască cu altele.

Delirul

Delirul este o schimbare severă a abilităţilor mentale. Provoacă gânduri confuze şi o lipsă de conştientizare a mediului. În mod normal, această tulburare apare rapid, în câteva ore sau câteva zile. De obicei cauza delirului poate fi identificată cu unul sau mai mulţi factori, precum o boală gravă sau un dezechilibru în organism, cum ar fi un nivel scăzut de sodiu. Cauzele tulburării pot fi şi anumite medicamente, o infecţie, o intervenţie chirurgicală şi consumul sau retragerea de alcool sau de substanţe care creează dependenţă. Simptomele tind să fie mai grave noaptea când este întuneric şi lucrurile par mai puţin familiare. De asemenea, tind să se agraveze în medii necunoscute, cum ar fi un spital.

Tipuri de delir:

Delir hiperactiv Acesta poate fi cel mai uşor tip de recunoscut. Persoanele cu acest tip de delir pot fi neliniştite şi se pot plimba prin cameră. De asemenea, este probabil să fie anxioşi, să aibă schimbări de dispoziţie sau să vadă lucruri care nu există. Persoanele cu acest tip de iluzie rezistă adesea să solicite asistenţă medicală.

Delir hipoactiv. Persoanele cu acest tip de delir pot fi inactive sau nu foarte active. Au tendinţa de a fi leneşi sau adormiţi. Ei pot părea năuciţi, nu interacţionează cu familia sau cu alte persoane.

Delirul mixt. Simptomele includ ambele tipuri de delir. Pacientul poate trece rapid de la a fi neliniştit la a fi leneş.

Delirul şi demenţa pot fi greu de diferenţiat şi este posibil ca o persoană să aibă ambele. O persoană cu demenţă are o scădere treptată a memoriei şi a altor abilităţi de gândire din cauza deteriorării sau pierderii neuronilor din creier. Cea mai frecventă cauză a demenţei este boala Alzheimer, care progresează lent în luni sau ani. Delirul apare frecvent la persoanele cu demenţă. Cu toate acestea, a avea evenimente delirante nu înseamnă întotdeauna că o persoană are demenţă. Testarea pentru demenţă nu trebuie făcută în timpul unui eveniment de delir, deoarece rezultatele ar putea induce în eroare.

Demenţa

Demenţa este un termen folosit pentru a descrie un grup de simptome care afectează memoria, gândirea şi abilităţile sociale şi sunt suficient de severe pentru a interfera cu viaţa de zi cu zi. Nu este o boală specifică, dar există mai multe boli care pot provoca demenţă. A avea pierderi de memorie nu înseamnă că suferi de demenţă, deşi este adesea unul dintre primele semne ale afecţiunii. Boala Alzheimer este cea mai frecventă cauză a demenţei progresive la adulţii în vârstă, dar există şi alte cauze ale demenţei. În funcţie de cauză, unele simptome de demenţă pot fi reversibile. Demenţele sunt adesea grupate după ceea ce au în comun, cum ar fi proteina sau proteinele depuse în creier sau partea creierului care este afectată. Unele boli seamănă cu demenţa, cum ar fi cele cauzate de o reacţie la medicamente sau de deficienţe de vitamine şi se pot îmbunătăţi cu tratament.

Tipurile de demenţă care progresează şi nu sunt reversibile includ următoarele:

Boala Alzheimer. Aceasta este cea mai frecventă cauză a demenţei. Deşi nu sunt cunoscute toate cauzele bolii Alzheimer, experţii ştiu că o parte sunt legate de mutaţiile a trei gene, care pot fi transmise de la părinte la copil. În timp ce mai multe gene diferite sunt probabil implicate în boala Alzheimer, o genă importantă care creşte riscul este apolipoproteina E4 (APOE).

Demenţa vasculară. Acest al doilea cel mai frecvent tip de demenţă este cauzat de deteriorarea vaselor care furnizează sânge la creier. Problemele vaselor de sânge pot provoca accidente vasculare cerebrale sau pot afecta creierul în alte moduri, cum ar fi prin deteriorarea fibrelor de substanţă cenuşie ale creierului. Cele mai frecvente simptome ale demenţei vasculare includ dificultăţi de rezolvare a problemelor, gândire lentă şi pierderea concentrării şi organizării. Acestea tind să fie mai vizibile decât pierderea memoriei.

Demenţă cu corpi Lewy. Corpii Lewy sunt aglomerări anormale de proteine în formă de balon care au fost găsite în creierul persoanelor care suferă de demenţă cu corp Lewy, boala Alzheimer şi boala Parkinson. Acesta este unul dintre cele mai comune tipuri de demenţă progresivă. Semnele şi simptomele obişnuite includ halucinaţii vizuale, probleme de concentrare şi atenţie, mişcări lente sau necoordonate, tremor şi rigiditate (parkinsonism).

Demenţa fronto-temporală. Acesta este un grup de boli caracterizate prin ruperea celulelor nervoase şi a conexiunilor lor în lobii frontali şi temporali ai creierului. Aceste zone ale creierului sunt în general asociate cu personalitatea, comportamentul şi limbajul. Simptomele comune afectează comportamentul, personalitatea, gândirea, judecata, limbajul şi mişcarea.

Demenţă mixtă. Studiile de autopsie ale creierului persoanelor în vârstă de 80 de ani şi peste care sufereau de demenţă indică faptul că mulţi au avut o combinaţie de mai multe cauze, inclusiv boala Alzheimer, demenţa vasculară şi demenţa cu corp Lewy. Se fac studii pentru a afla cum afectează simptomele şi tratamentele demenţa mixtă.

Suntem aici pentru tine:

poți intra în legătură cu un medic specialist psihiatru pentru un consult la distanță folosind secțiunea Consult prin apel video
asistenții medicali din aplicația BEESERS vin acasă la tine când ai nevoie pentru investigații ecografice, analize, tratamente. Îi poți chema oricând ai nevoie, folosind secțiunea Vizită acasă din aplicație.
orice nelămuriri ai avea, poți cere sfat medical de urgență prin chat, folosind secțiunea Sfat medical prin chat din aplicație
nu găsești în aplicație serviciul dorit sau un specialist disponibil pentru a veni la tine sau la cineva drag? Sună-ne la telefon 0752 546 249, de luni până vineri, în intervalul 10-19.