8 întrebări frecvente despre vaccinuri şi vaccinare

Când un agent patogen intră în corpul tău, sistemul imunitar produce anticorpi, încercând să scape de elementul care nu-i convine. Te vei îmbolnăvi sau nu în funcţie de intensitatea reacţiei produse; dar, dacă totuşi te-ai îmbolnăvit, o parte din anticorpi vor rămâne o vreme prin zonă, jucând rolul unor câini de pază. Ei bine, funcţia aceasta este folosită şi de vaccinuri, introducând în organism agenţi patogeni care au fost slăbiţi: deci nu te vor mai îmbolnăvi, dar vor declanşa o reacţie din partea sistemului imunitar. În ultima perioadă parcă toţi de pe Facebook au devenit experţi în vaccinare; dacă vrei să le dai peste nas data viitoare când citeşti vreo inepţie, iată câteva întrebări şi răspunsuri care te-ar putea interesa:

1. De ce vaccinul nu e eficient 100%?

Pentru că sistemul imunitar diferă suficient de mult de la caz la caz încât producţia de anticorpi să varieze. Totuşi absenţa eficienţei de 100% îi fascinează mai degrabă pe căutătorii de nod în papură, având în vedere datele: vaccinul ROR are o eficienţă de 99.7% după două doze; vaccinul împotriva poliomielitei oferă o protecţie de 99% după 3 doze; vaccinul împotriva varicelei are o eficienţă de 85% în prevenirea bolii, dar previne în proporţie de 100% cazurile severe.

2. De ce sunt aşa de multe vaccinuri?

Pentru că sunt multe boli. Părinţii sunt uneori îngrijoraţi de numărul prea mare (în Statele Unite, copiilor între 0 şi 6 ani li se administrează 14 vaccinuri), mai ales că unele condiţii pe care îşi propun să le prevină sunt foarte rare. Dar tocmai asta e ideea: sunt foarte rare, pentru că au dispărut în urma vaccinării pe scară largă. Nu le trebuie mult să reapară şi să se răspândească din nou în rândul populaţiei nevaccinate.

3. Imunitatea naturală e mai bună decât cea obţinută prin vaccinare?

Uneori imunitatea naturală durează mai mult, dar riscurile fac să nu merite. O infecţie cu rujeolă te va lăsa cu o imunitate naturală, dar şi cu o inflamare a creierului în 1 din 1000 cazuri. Spre comparaţie, vaccinul ROR produce reacţii alergice la unul dintr-un milion de oameni. La vaccinul antitetanos, imunitatea obţinută e mai îndelungată decât cea naturală.

4. Te poţi îmbolnăvi de la vaccinuri de boala pe care încearcă să o prevină?

Vaccinurile care conţin un virus inactiv nu te pot îmbolnăvi. Teoretic te poţi îmbolnăvi de la un vaccin care conţine un virus viu atenuat, dar oamenii de ştiinţă cunosc foarte bine acest risc, de aceea imunizarea e creată în aşa fel încât să se evite revenirea la o formă virulentă.

5. Se descurcă sistemul imunitar al copilului cu atâtea vaccinuri?

Categoric da, sistemul imunitar al copiilor s-ar descurca chiar cu mai multe vaccinuri decât primesc acum. Există imunităţi care trec de la mamă la copil, dar protecţia este temporară. În plus, nu poate fi transmisă astfel imunitatea împotriva hepatitei, a meningitei virulente sau a poliomielitei. Gândeşte-te la perioada de diversificare, în care copilul introduce în organism alimente noi; şi odată cu ei, agenţi patogeni noi în fiecare zi, cu care sistemul lui imunitar se descurcă foarte bine.

6. De ce e un alt vaccin antigripal în fiecare an?

Sunt foarte multe tulpini de gripă, un vaccin nu le-ar putea cuprinde pe toate. În fiecare an sunt alese cele care par să se răspândească mai mult.

7. De ce e un vaccin contraindicat celor cu alergie la ouă?

Unele vaccinuri, precum cel antigripal, sunt dezvoltate folosind ouăle de găină ca mediu de cultură. Proteinele din ouă sunt desigur îndepărtate, dar rămâne un risc scăzut de a produce reacţii în cei cu alergie la ouă. O cercetare recentă a arătat că în jur de 5% dintre cei alergici la ouă au produs reacţii adverse minore după astfel de vaccinuri.

8. Vaccinul provoacă autism?

Nu, vaccinul nu provoacă autism. Un sfat: niciodată, când te întâlneşti cu părinţii unui copil cu autism, să nu le sugerezi ca din întâmplare că e de la vaccin, pentru că nu vor avea o părere foarte bună despre tine. Ideea a apărut într-un articol dubios din 1998; de atunci textul a fost analizat, retras, infirmat prin zeci de cercetări, dar teoria tot nu vrea să dispară. Probabil că e alimentată şi de coincidenţa de timp: autismul e diagnosticat în copilărie, când se administrează multe vaccinuri.

Vaccinarea este disponibilă prin Beesers, începând de la preţul de 60 de lei. Atenţie: achiziţionarea vaccinului administrat e responsabilitatea pacientului. De asemenea, atunci când cumperi un vaccin de la farmacie, nu uita să întrebi care sunt condiţiile în care acesta poate fi stocat.

Articol scris de Sorin Tata