Vremea s-a răcit brusc, plante înflorite mai vezi doar dacă ai tu unele în ghiveci. Atunci cum se face că tot mai strănuţi şi-ţi lăcrimează ochii? Alergiile de toamnă au desigur alţi declanşatori decât cele de vară, dar asta nu înseamnă că nu sunt la fel de păcătoase.
Simptomele alergiei sunt adesea confundate cu o răceală uşoară; mai ales că temperaturile variază mult şi apare o oarecare confuzie privind îmbrăcămintea cu care pornim la drum dimineaţa. În esenţă, dacă îţi curge nasul, îţi lăcrimează ochii, ai crize de strănuturi, prurit pe faţă, pe buze sau chiar şi pe urechi, ar fi recomandat să contactezi un medic alergolog, care să te testeze pentru principalii suspecţi în alergiile de toamnă.
Ambrozia
Dacă stai la ţară, încă din primăvară eşti bătut la cap să distrugi ambrozia oriunde dai de ea; asta, ca să nu ai de-a face cu polenul ei în august. Ambrozia creşte în zone cu gunoaie, în grădini şi pe câmpuri neîngrijite, în orice loc viran căruia nu i se acordă atenţie. Polenul de ambrozie călătoreşte pe aripile vântului sute de km şi cauzează alergii până prin octombrie. 75% dintre cei care au simptome de alergii primăvara vor fi sensibili şi la polenul de ambrozie. Ce e ciudat, persoanele alergice la ambrozie manifestă de multe ori simptome asemănătoare la banane, pepene sau zucchini.
Mucegaiul
Dai de el în subsoluri şi băi, dar de fapt îi place oriunde este umezeală, chiar şi în exterior. De exemplu în grămezile de frunze umede din faţa blocului, pe lângă care treci în fiecare zi. Alternaria şi Aureobasidium sunt cele mai răspândite, de care va ţine seama medicul alergolog dacă suspectezi că eşti alergic la mucegaiuri.
Praful
În lunile de vară, când stai cu geamurile deschise, se insinuează în casă şi se adună prin colţuri. Problema e că toamna, atunci când porneşti căldura, se creează curenţi de aer care pun praful în mişcare; iar mai mult praf în aer înseamnă şi mai mulţi acarieni dătători de alergii. Reacţia la praf şi la mucegai este frecventă la începutul toamnei la copii, care se întorc în clasele din care adesea nu lipseşte praful şi mucegaiul.
Diagnostic
Medicul alergolog va dori să ştie ce simptome ai şi ce alergii ai mai avut în trecut. Va recomanda apoi un test cutanat: pe pielea antebraţului se plasează mostre din alergenii comuni; dacă eşti alergic la una dintre mostre, va apărea o umflătură, roşeaţă sau mâncărime, ca în cazul înţepăturii unei insecte. Uneori se recomandă un test de laborator pentru a stabili declanşatorul alergiei.
Tratament
Spray-urile nazale îţi vor desfunda nasul, iar antihistaminicele vor reduce mâncărimea şi vor rări crizele de strănutat. Unele medicamente pentru alergii se pot cumpăra fără prescripţie medicală, recomandăm totuşi să discuţi cu medicul alergolog înainte de a le folosi. Decongestionantele nu se pot utiliza mai mult de 3 zile pentru că dau dependenţă, în timp ce unele medicamente cu administrare orală ar putea să producă efecte adverse la un pacient cu tensiune crescută.
Sfaturi
- Acordă atenţie concentraţiei de polen din zona în care locuieşti: de regulă aplicaţiile meteo folosite pe telefoanele mobile afişează şi această informaţie;
- Păstrează ferestrele închise în prima parte a zilei, când concentraţia de polen e cea mai mare;.
- Verifică sistemul de încălzire: în perioada verii praf şi mucegai s-a adunat pe diverse filtre şi duze, care vor ajunge în aer imediat ce ai pornit căldura;
- Foloseşte un dezumidificator pentru a menţine umezeala din aer între 35-50%;
- Poartă mască atunci când îndepărtezi din faţa casei mormanele de frunze căzute, ca să nu inspiri spori de mucegai.
Ai un fel de răceală care nu mai trece? Ar putea fi o alergie!
Prin Beesers vei medici alergologi care sunt gata să-ți răspundă imediat prin chat, în secțiunea Sfat medical prin chat din aplicație. În secțiunea Consult prin apel video poți să programezi când vrei tu un consult de alergologie.