Şi-a început cariera într-un cabinet stomatologic (domnilor, ce credeţi, oare ce ar spune despre stereotipia privind reacţiile bărbaţilor la dentist?). Niciodată nu i-a fost frică să cunoască oameni noi, situaţii noi, pentru că superputerea ei e o fire extrovertită şi sociabilă. Vă facem astăzi cunoştinţă cu Admena Gherțan, asistent medical la Cluj:
Fiecare dintre noi a venit pe lume cu un talent, consideră Admena Gherțan. Al ei este acela de a ajuta oamenii, alinându-le suferinţele fizice şi dându-le curaj:
„Totdeauna mă duc cu o inimă bună într-o casă nouă, încerc să destind atmosfera. Cred că pentru asta m-a lăsat Dumnezeu pe pământ, să dau tot ce am mai bun. E atâta suferinţă în lumea asta, iar un zâmbet şi o vorbă bună contează foarte mult”, ne spune Admena Gherțan.
Energia nu i-a lipsit de când se ştie; e drept că iniţial avea alte planuri pentru a o folosi, dar a ajuns foarte repede în punctul în care schimbarea nu a mai fost privită cu regret:
„Am făcut atletism de performanţă. Am dat la Facultatea de Sport în 2000, dar am picat din cauza unor exerciţii de gimnastică mai complicate. Aveam de gând să stau un an şi să mai încerc odată admiterea; am învăţat însă multă anatomie şi chimie pentru pregătirea la facultate, iar mama mea îmi tot spunea să devin asistentă. Mă bucur aşa de mult că am ascultat-o! Şi în şcoală mi-a plăcut enorm, am fost ca un burete pentru tot ce era de învăţat în această profesie”, declară Admena Gherțan
A încercat multe în cei 20 de ani de activitate: a lucrat pe o secţie de oncologie, dar şi-a practicat meseria timp de câţiva ani şi în Statele Unite. S-a regăsit însă în asistenţa la domiciliu, care e ca o mănuşă pentru firea ei dornică de a cunoaşte, de a interacţiona:
„Din tot ce am făcut, oncologia mi s-a părut cea mai grea din punct de vedere emoţional”, recunoaşte Admena Gherțan. „La domiciliu însă oamenii sunt mai relaxaţi, am observat asta. Îmi place însă şi faptul că am timp să interacţionez diferit cu ei”.
De urcuşuri şi coborâşuri nu e lipsită nicio profesie. Admena Gherțan nu se fereşte de provocări, care au efectul salutar de a o feri de inerţie și rutină:
„Mai sunt pacienţi care-mi spun că ei stau rău cu venele, că mă voi descurca greu cu ei. Eu nu mă las când vine vorba de un caz dificil, măcar mai ies şi eu din rutină. Provocarea cea mai mare din viaţa mea în momentul de faţă este timpul. Cer de la Dumnezeu doar discernământul de a-l defini, să-l împart cum se cuvine între pacienţi şi familie”, declară Admena Gherțan.