[Supereroii Beesers]: Alexandru Pîndaru, Medic specialist Medicină fizică și de reabilitare – „Este vital să rămânem conectaţi la nevoile corpului nostru”

Omul nu e nici plantă, nici robot. Secretul unei vieţi cu cât mai puţine dureri articulare stă în alternanţa dintre mişcare şi repaus, spune Alexandru Pîndaru, specialist în medicină fizică şi reabilitare. Cu el am povestit despre obiceiurile cu care ne sabotăm coloana vertebrală, despre articulaţii şi mersul pe tocuri, dar şi despre legătura dintre sănătatea psihică şi durerile de spate.

Ce facem greşit?

Undeva între 25-30 de ani, corpul nostru încetează să mai crească. Nu mai suntem atât de tineri încât să ne recuperăm ca înainte, dar suntem deja suficient de maturi încât să fi acumulat o serie de obiceiuri proaste:

„Coloana e un sistem osteoarticular foarte complex. Între vertebre sunt nişte discuri, care servesc ca sistem de susţinere, dar în procent de 90% susţinerea e făcută de musculatură, pe care o afectează statul pe scaun timp îndelungat, statul în picioare timp îndelungat, efortul fizic excesiv, mişcările repetitive. Corpul nostru nu este nici plantă, nici robot; nu-i place nici să stea într-un loc ore întregi, nici să facă aceeaşi mişcare iar şi iar. Îi place să alterneze mişcarea cu repausul, el pentru asta e construit. Noi, din cauza societăţii şi a evoluţiei, nu mai suntem atât de conectaţi la nevoile corpului nostru. Când am obosit, ne spunem: „Păi stai puţin, că sunt la program, trebuie să continuu”. Or, dacă privim animalele în natură: cum se mişcă, cum se hrănesc, nu le vom vedea niciodată făcând mişcări repetitive pentru o perioadă lungă de timp, nu vor sta într-un loc fix pentru un timp îndelungat”, ne spune Alexandru Pîndaru.

Repausul, primul pas în recuperare

Alexandru Pîndaru este căutat pentru probleme articulare şi boli degenerative, totuşi cele mai răspândite afecţiuni cu care se confruntă sunt cele ale coloanei. Să fim sinceri: cam 90% dintre noi ne vom întreba la un moment dat cum să facem să treacă durerile acute de spate, de la care abia de ne mai putem ridica din pat:

„Dacă avem o durere acută la nivelul coloanei (care poate fi în urma unei hernii de disc), este recomandat repausul, dar nu mai mult de 5 zile. Din această perioadă, primele 3 zile să fie cu repaus total, în care ne ridicăm din pat doar să mâncăm sau să mergem la baie. De obicei, repausul este asociat cu un tratament medical, dar sub îndrumarea unui medic. Ulterior, după ce pacientul se simte mai bine şi nu-şi mai simte spatele “blocat” din cauza durerii aceleia excesive, poate să-şi reia activitatea zilnică. Atunci trebuie să se gândească şi la gimnastică medicală, al cărei scop este să echilibreze acea musculatură defectuoasă care a provocat hernia de disc. Pe lângă asta, trebuie să aibă grijă la postură în fiecare zi”, ne sfătuiește Alexandru Pîndaru.

Numere magice

Orice tracker fitness are o opţiune prin care ne trage de mânecă dacă nu ne-am mişcat suficient în ultima oră. Dar este acesta un mit, la fel cum se spune de cei 10 mii de paşi?

„Eu le recomand de obicei pacienţilor să alterneze 30 de minute de activitate cu 5 minute de pauză, pentru că e important să înveţe alternanţa. Asta e valabil şi în sens invers: dacă stăm 30 de minute pe canapea, să ne ridicăm măcar 5 minute şi să facem mişcare”, spune Alexandru Pîndaru.

Mituri

Avem tendinţa să credem că ne mişcăm suficient; problema este însă faptul că nu ne mişcăm corespunzător, spune Alexandru Pîndaru:

„Oamenii spun că ei muncesc oricum destul: că stau la casă cu curte şi dau la sapă.  Încerc să le explic că această kinetoterapie nu are scopul de a te pune la muncă. Apoi, indiferent de cât de harnici am fi, nu utilizăm toţi muşchii din corp. Astfel, pe parcursul vieţii, muşchii ajung să se decompenseze: unii dintre ei duc lipsă de tonus, se scurtează sau se lungesc în funcţie de poziţia corpului pe care o adoptăm şi nu mai funcţionează la potenţial maxim; în schimb pe alţii îi suprasolicităm şi ajung să cedeze. Şi aici ajută gimnastica medicală: produce un echilibru, ca muşchii să funcţioneze normal”, declară Alexandru Pîndaru.

Pe de altă parte, există un mit care şi-a început viaţa ca recomandare medicală. E vorba de ceva care le displăcea invariabil tuturor pacienţilor, dar tocmai pentru că este atât de incomod ajungem să ne convingem că ne face bine:

„Nu recomand corsetul. Mi se pare că provoacă mai multă contractură musculară, pentru că presiunea abdominală creşte, apasă sau tracţionează diafragmul şi creează presiune pe coloană. Singurul său beneficiu e că încălzeşte zona şi acţionează ca o termoterapie. L-aş recomanda doar pacienţilor care efectiv au o evisceraţie în urma operaţiilor, ca să ţină herniile acelea masive; dar pentru coloană nu ajută”, ne spune Alexandru Pîndaru.

Cald sau frig?

Nici căldura, nici frigul excesiv nu ne sunt prieteni atunci când ne confruntăm cu dureri de spate. Dar atunci ce să alegem dintre toate cremele şi toţi plasturii de termoterapie?

„Căldura sau răcoarea locală sunt bune, dar trebuie să fie la o diferenţă de 2 grade faţă de temperatura corpului. Sunt anumite tratamente cu o diferenţă mai mare de temperatură, cum ar fi parafina sau gelul hidropexic, care ajută în cazul artrozelor. Dar dacă avem nişte hernii de disc în stadiul acut, nu e bine, pentru că riscăm sa irităm hernia de disc şi provocăm şi mai multă durere. Termoterapia trebuie aplicată doar la recomandarea medicului, în urma unei examinări „, ne avertizează Alexandru Pîndaru.

Despre corticosteroizi

Căutăm soluţii rapide, căutăm tratamentul care să ne scape în regim magic bullet de durere. În reabilitare însă nu există soluţii rapide. Alexandru Pîndaru nu recomandă corticoterapia în tratarea durerilor articulare:

„Nu avem ce face, durerile articulare apar pe măsură ce înaintăm în vârstă. Iar dacă nu avem un stil de viaţă sănătos, ele vor persista. Nu e bine să ne concentrăm pe medicamente puternice, pentru că acestea lasă problema nerezolvată. Există afecţiuni precum poliartrita reumatoidă sau spondilita anchilozantă, dar sunt nişte categorii speciale de pacienţi care necesită corticoterapie, nu toată lumea. Marea majoritate nu au nevoie de aşa ceva: au nevoie de o greutate normală, hidratare, somn, psihic ok şi mişcare”, Alexandru Pîndaru.

Psihicul şi durerile

Psihicul are legătură cu durerile de spate. Anxietatea şi depresia provoacă simptome fizice, dar chiar şi stresul de zi cu zi produce efecte nedorite:

„Orele nedormite produc epuizarea muşchilor, pentru că aceştia nu au apucat să se recupereze. Apoi, în momentul în care noi nu suntem OK psihic, în corpul nostru se elimină nişte hormoni care produc modificări cum ar fi creşterea tensiunii, creşterea pulsului. Suntem mai încordaţi, devenim puţin hiperactivi, puţin sensibili, iritaţi; ne cresc percepţiile vizuale sau auditive, intrăm în starea aceea de fight or flight. Aceste modificări nu sunt sănătoase dacă persistă pentru o perioadă lungă de timp, iar efectele negative se adună.”, ne spune Alexandru Pîndaru.

 O problemă feminină

E o veste bună faptul că, din câte se pare, după pandemie sunt mai puţin la modă tocurile înalte. Cel puţin putem spune că în sfârşit a apărut o modă care e OK pentru sănătate:

„Tocurile nu sunt neapărat o problemă, atât timp cât nu sunt foarte înalte şi nu sunt purtate ore în şir. Deci, dacă avem de gând să jucăm sârba 10 ore, mai bine să ne luăm ceva cu o talpă ortopedică moale. Nu e în regulă ca doamnele să meargă în fiecare zi pe tocuri: trebuie să înţelegem că, în momentul în care stăm pe vârfurile picioarelor, centrul de greutate se schimbă, toată presiunea se duce în partea anterioară a piciorului. După 30 de ani, dacă insistăm să purtăm tocuri pentru o perioadă lungă de timp, vom avea modificări la glezne, la articulaţiile mici ale piciorului, la coloană eventual”, avertizează Alexandru Pîndaru.

În final, am fost curioşi să aflăm cât de mult îşi respectă medicul specialist propriile sale recomandări:

„Încerc să mă mişc cât mai mult, chiar şi când consult pacienţi. După ce am terminat de scris câte ceva mă ridic în picioare, încerc să fiu cât mai dinamic. Când fac telemedicină, eu stau în picioare, pe un birou înalt, cu tastatura înclinată la 45 de grade. Încerc să iau pauze între consultaţii şi mă plimb, ori mă întind la orizontală ca să relaxez muşchii. Fac gimnastică medicală, sau cu greutatea corpului, încerc să mănânc sănătos. Nu e nimeni perfect, nu suntem nici atleţi de performanţă, nici modele fitness, dar încerc să elimin cât mai mulţi dintre factorii agravanţi. Facem paşi mici, dar efectele lor se adună, iar la final vom vedea cât de mult contează”, ne spune Alexandru Pîndaru.

Articol scris de Iulia Pop