[Supereroii Beesers] Iuliana Bulacu, Psihoterapeut integrativ: „Tehnologia ne permite să putem efectua şedinţele de terapie şi online, din confortul biroului de acasă, ori dintr-o excursie în care simţim că avem nevoie de terapie”

Psihoterapia integrativă ia tot ce e mai bun din metodele terapiilor existente şi le integrează într-un tot unitar, în beneficiul pacientului. Definiţia s-ar putea aplica şi pentru viaţa Iulianei Bulacu, psihoterapeut din Craiova. Aceasta ia tot ce e mai bun din fiecare clipă, din fiecare experienţă; le integrează apoi exact aşa cum se manifestă, fără aşteptări şi pretenţii.

În psihoterapia integrativă, aspectul se pune pe relaţii: pe relaţia cu cei din jur, dar şi pe relaţia cu propriul sine. Iuliana, care simte că mai degrabă profesia a descoperit-o pe ea şi nu invers, a învăţat să aducă la lumină mecanismele camuflate ale relaţiilor pe care le stabilim. Există însă ceva ce nu a avut nevoie să înveţe, pentru că a ştiut din totdeauna:

„Eram o foarte bună ascultătoare, îmi dădeam seama când problemele celor din jur îşi găseau o rezolvare şi numai de la faptul că stăteam să-i ascult”, spune aceasta.

E mama a 3 copii, iar programul ei nu e tocmai relaxat. Iuliana are însă un secret, care o ajută să nu se lase copleşită de afluxul de activităţi:

„Să echilibrezi programul tău cu cel al copiilor e o provocare; dar e şi o stare de bine la sfârşitul zilei, când îţi dai seama că ai reuşit. În fiecare zi îmi ofer însă şi timp liber: câte o jumătate de oră pe care o petrec cu mine, pur şi simplu abandonându-mă păcii şi liniştii, fără să mă gândesc la ceva anume”, mărturiseşte Iuliana.

Fie că e vorba de sufletul uman ori de activităţile ei, nu vânează niciodată perfecţiunea: pentru că perfecţiunea e în tot ceea ce e în jurul nostru, nu trebuie să fie căutată.

„Îmi asum existenţa mea aşa cum este, cu bune şi cu rele. Trăiesc mai mult în aici şi acum. O zi perfectă e fiecare zi în care îmi dau voie să iau lucrurile aşa cum sunt, fără să încerc să le controlez”, spune Iuliana.

Din toate acestea am deduce că e indulgentă cu pacienţii ei, ori nici vorbă de aşa ceva:

„Pentru mine, ca psihoterapeut, este important să-mi dea un feedback în ceea ce priveşte relaţionarea noastră. Uneori pacienţii îmi spun că sunt dură! Oamenii ajung la terapie când nu şi-au dat voie să fie autentici cu ei. Dar noi, terapeuţii, este esenţial să fim autentici: să le spunem ce vedem, ce simţim în preajma lor, ori asta se poate simţi ca duritate.”

O şedinţă de terapie nu e cu nimic diminuată dacă are loc la domiciliu, consideră Iuliana: la cabinet e un mediu construit cu grijă pentru o terapie eficientă; acasă în schimb e mediul în care ne simţim din start în siguranţă, fără pregătiri suplimentare.

„Fie că facem terapia la cabinet sau acasă, eu va trebui să mă asigur că sunt îndeplinite condiţiile pentru o terapie eficientă; iar dacă apare un element perturbator, acesta poate fi adus în contextul terapeutic”, spune aceasta.

Recent însă a crescut în popularitate şi un alt mediu de terapie: căruia mulţi i-au denigrat autenticitatea, Iuliana însă priveşte cu încredere această evoluţie.

„Tehnologia ne permite să putem efectua şedinţele de terapie şi online: din confortul biroului de acasă, ori dintr-o excursie în care simţim că avem nevoie de terapie. Până la urmă omul este cel care creează conexiunea, nu mediul; noi dăm viaţă lucrurilor, iar noi suntem mai mult decât un ecran”, rezumă Iuliana, psihoterapeut.

Echilibrul fizic şi spiritual e principiul ei călăuzitor; şi pasiunea, fără de care nu se poate menţine starea de bine:

„Nu ştiu dacă am făcut asta voit, dar mentorul meu în psihoterapie este Irvin D. Yalom. I-am citit toate cărţile şi la un moment dat mi-am dat seama că rezonez foarte mult cu el şi cu munca lui. Este excepţional ceea ce transmite: efectiv nu simţi că depune vreun efort, prin simpla lui prezenţă impregnează lucrurile cu energie. Asta îmi doresc şi eu, pentru că psihologia nu o simt ca pe o muncă, e mai degrabă ceva în care mă regăsesc. Şi asta e important: să vă redescoperiţi pasiunea, lucrul pe care îl puteţi face fără să simţiţi că depuneţi efort ca să îl practicaţi”, spune Iuliana Bulacu, psihoterapeut .

Articol scris de Iulia Pop