[Supereroii Beesers]: Bogdan Radu, Medic specialist urologie – „După 45 de ani, controlul urologic este obligatoriu o dată la doi ani”

Şi-a ales specializarea pentru că era foarte interesat de chirurgia robotică, dar între timp s-a reorientat către endourologie. În ultimul deceniu a oscilat între România, Germania şi Franţa, superputerea sa fiind faptul că se integrează rapid în orice comunitate medicală. Cu Bogdan Radu,  Medic specialist urologie, am vorbit despre capcanele tratamentelor fără prescripţie medicală, dar şi despre o chestiune esenţială, acum că vine vara: e sau nu berea bună pentru hidratare? Citiţi mai departe şi veţi afla.

Este adeptul procedurilor minim invazive şi deplânge faptul că în România, în ultimii ani, tendinţa e către cât mai multe intervenţii chirurgicale. Orice intervenţie poate avea rezultate imprevizibile, apoi graba poate să lase în urmă probleme neobservate, spune Bogdan Radu:

„Multe lucruri duc, clar, la operaţii, dar sunt mai frecvente situaţiile în care e indicat să încercăm tratamente mai puţin invazive înainte. De exemplu în cazurile de hiperplazie de prostată nu trebuie să se sară direct la operaţie; trebuie să se facă nişte măsurători, să se încerce un tratament medicamentos, abia în ultimă fază să se treacă la operaţie. Din păcate, se sare destul de des peste fazele intermediare, iar unii pacienţi rămân cu probleme, pentru că se pot trece cu vederea afecţiuni legate de vezică”, avertizează Bogdan Radu.

Controlul trebuie să devină un obicei, nu o excepţie, atrage atenţia Bogdan Radu:

„De obicei în Germania, după vârsta de 45 de ani, bărbaţii trebuie să-şi facă odată la 2 ani un control, din cauza creşterii incidenţei cancerului de prostată. După 50 de ani, se recomandă chiar odată pe an; iar dacă a fost în familie vreun caz de cancer de prostată ori de colon, atunci se adaugă şi o componentă de gastroenterologie in protocolul de prevenție. Dacă în familie exista un caz de cancer de prostata, riscul creşte cu 50%, deci controlul anual este indispensabil”, ne sfătuiește Bogdan Radu.

Peste tot unde mergem vedem reclame la medicamente care tratează infecţiile urinare. Ori aici e o problemă: în momentul în care le luăm, ne întârziem propria vindecare, avertizează Bogdan Radu.

„Venind în România, observ această recomandare a tratamentelor OTC sau suplimente. Ele funcţionează… până la un punct. Unele din aceste medicamente inhibă creşterea bacteriilor în urocultură, în probele de laborator. Prin asta se întârzie diagnosticul, ceea ce poate să ducă la complicaţii cum ar fi cistitele la femei sau prostatitele la bărbaţi. Întotdeauna le recomand pacienţilor să facă o urocultură înainte de a lua aceste antiseptice din reclame”, spune Bogdan Radu.

Spre deosebire de alţi specialişti, medicul urolog nu se plânge că pacienţii săi ar trage chiulul la respectarea tratamentului; asta, poate pentru că problemele urologice au un stil atât de dureros de a-şi face simţită prezenţa. Există însă şi aici o exceptie:

„Exista un mit potrivit căruia alcoolul inactivează antibioticul, asta nu înseamnă însă că se recomandă consumul de alcool pe durata tratamentului antibiotic; alcoolul poate inactiva câteva antibiotice, însă poate să ducă la tulburări digestive, greață, vărsături, diaree, în cazuri foarte rare chiar la crize de epilepsie, deci combinaţia nu rămâne fără efecte neplăcute. În această situaţie, mai ales la bărbaţi s-a întâmplat destul de des să aleagă alcoolul. Cel puţin din acest punct de vedere, femeile au o complianţă mai mare în urmarea unui tratament”, declară Bogdan Radu.

Hidratarea e relativă

Uscăciunea gurii e primul semn de deshidratare, urmată de senzaţia de sete şi, în cazuri grave, de crampele musculare. Dar ce cantitate de apă înseamnă asta de fapt?

„Depinde de mai mulți parametri: greutate, metabolism, efortul fizic depus, toți acești factori  afectând concentraţia urinei. Am pacienţi care beau 3-4 litri de apă pe zi, totuşi urina e concentrată, pentru că la nivelul rinichiului sunt fie nişte variații fiziologice în mecanismele de producere a urinei, fie chiar probleme. Trebuie să ne hidratăm până când urina devine uşor mai diluată, pentru că dacă e prea concentrată, creează un mediu ideal de cultură pentru bacterii. Minimumul e de 1.5 litri pe zi: sub acest nivel, indiferent de înălţime şi greutate, urina tinde să devină concentrată”, avertizează Bogdan Radu.

Hidratăm, hidratăm; dar cu ce? Din păcate avem veşti proaste pentru cei care s-ar gândi să rezolve problema cu un draft de bere:

„Alcoolul deshidratează: are un efect diuretic şi trage apa din organism. Nu a fost stabilită o relație directă între consumul de bere și formarea pietrelor la rinichi, însă consumul ei are efecte indirecte dovedite: deshidratarea după consumarea unor cantități mari de bere concentrează urina, duce la obezitate în cazul consumului crescut pe durate mai mari, iar creșterea acidului uric care este eliminat prin rinichi formează cristale care sunt sursa pietrelor, ne spune Bogdan Radu.

Atenţie la hidratare acum că temperaturile cresc. Luaţi cu voi o sticlă de apă atunci când ieşiţi din casă; nu o înlocuiţi complet nici cu cafea, nici cu alcool, nici cu băuturi zaharoase; şi luaţi cu voi aplicaţia BEESERS, pentru a putea adresa rapid întrebări specialiştilor noştri.

Articol scris de Iulia Pop